Ucraina: Mecanismele de integrare a refugiaților pe piața muncii din România, bazate pe ghidul Comisiei Europene, discutate la Senat

Comunicat de presă

22 martie 2023

• Comisia Europeană a elaborat în urmă cu un an, în 23 martie 2022, un ghid valabil pe teritoriul Uniunii Europene, prin care trasează mecanismele de integrare a refugiaților ucraineni pe piața muncii prin educație vocațională și formare pentru adulții care fug din calea războiului cu Rusia; acest ghid trebuie transpus în practică și de România, prin intermediul Guvernului și al autorităților din domeniul muncii și educației;
• Mediul non-guvernamental este pregătit să ofere sprijin strategic pentru educarea, formarea, reconversia în vederea integrării pe piața muncii a ucrainenilor;
• Conform datelor ANOFM până la data de 21 martie a.c, în evidențele agențiilor teritoriale din subordinea ANOFM s-au înregistrat, pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere și mediere pe piața muncii, 1760 cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, 826 au fost angajați pe piața muncii prin intermediul/cu informarea ANOFM. Tot în această perioadă, 346 de firme au declarat 4483 locuri de munca vacante disponibile şi pentru cetăţeni ucraineni;
• Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) solicită autorităților române să accelereze procesul de integrare a refugiaților pe piața muncii și în sistemul educațional;

În acest context, Asociația Hands across Romania (HAR) a organizat împreună cu Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din cadrul Senatului României în data de 22 martie 2023 o întâlnire în cadrul căreia au fost discutate mecanismele de facilitare, cât mai rapidă, a integrării pe piața muncii a refugiaților.

Criza refugiaților din Ucraina necesită măsuri pe termen lung prin care aceștia să poată deveni independenți financiar, să se integreze profesional, educațional și social. Comisia Europeană și Agenția ONU pentru refugiați din România, precum și mediul ONG sunt parteneri strategici și oferă atât mecanisme, cât și suport în implementare statului român care trebuie să accelereze măsurile de integrare pe termen lung a refugiaților adulți pe piața muncii, implicit, și a copiilor acestora prin crearea oportunităților profesionale pentru părinți.

Aflați la masa discuțiilor la evenimentul organizat de HAR, au fost reprezentanți din mai multe instituții ale statului care trebuie să creeze cadrul legal și proceduri pentru integrare, dar și organizații non-guvernamentale care au capacitatea de a oferi ajutorul necesar în relație directă cu refugiații ucraineni, respectiv:

• Anca DRAGU – Președinte Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din cadrul Senatului României
• Radu SZEKELY – Consilier, Cancelaria Primului Ministru, Departamentul pentru Responsabilitate Socială și Grupuri Vulnerabile
• Daniela BOȘCA – Director executiv FONPC
• Emmanuelle GRANGE – Șef Unitate – România-Bulgaria, Direcția Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, Comisia Europeană
• Bogdan Florin PĂȘCUȚ– Secretar de stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Marcel – Dumitru MICLĂU – Secretar General ANOFM
• Pablo ZAPATA – Reprezentant UNHCR în România
• Lucian-Ioan RUS – Secretar de Stat Ministerul Antreprenorialului si Turismului
• Felicia STROE – Consilier Secretar de Stat Florin Lixandru, Ministerul Educației

Agenția ONU pentru refugiați din România, prin intermediul reprezentantului oficial Pablo Zapata, a transmis autorităților aflate la eveniment câteva direcții importante:

• Triada limbă-educație-muncă este cheia pentru integrarea rapidă a refugiaților ucraineni, prin urmare pe baza acestei direcții trebuie dezvoltate toate procedurile ulterioare;
• Fundamental pentru integrare este să furnizați cursuri de limbă. Fără asta, orice fel de serviciu social sau educațional oferit, nu își va atinge scopul pe deplin;
• Accelerarea recunoașterii abilităților profesorilor ucraineni pentru a-i integra mai rapid în sistemul de învățământ românesc, astfel încât să contribuie chiar ei la integrarea ucrainenilor și a copiilor acestora, precum și a tuturor specialiștilor care pot oferi servicii complementare, mai ales, în procesul de integrare: medici, asistente, juriști, lucrători social, educatori;
• Guvernul României este încurajat să comunice pe scară largă drepturile titularilor de TP pentru a lucra ca liber profesioniști și de a avea posibilitatea de a-și înființa o afacere în România (prin intermediul unui PFA, SRL etc.), să pună la dispoziție o procedură standard pentru confirmarea rezidenței fizice, conform cerințelor din lege;
• Guvernul ar trebui să ia în considerare modificarea legislației relevante pentru a extinde scutirile de la regulile de impozitare ale persoanele cu nevoi speciale de îngrijire a copiilor/îngrijirea persoanelor dependente și persoanele înscrise activ la cursuri de limba română sau formare profesională, cu scopul de a nu descuraja angajatorii de la angajarea acestor grupuri;
• Profesioniștii din sectorul de protecție socială și muncă sunt încurajați să sprijine traducerea și diseminarea materialelor informative privind sănătatea și securitatea la locul de muncă și cu privire la raportarea încălcărilor corespunzătoare către Inspectoratul de Muncă.

Pe de altă parte, mediul ONG a tras câteva concluzii relevante care necesită implementare imediată cu ajutorul autorităților.

Astfel, reprezentanții HAR, prin intermediul președintei asociației, Mihaela Sandu, consideră că, în perioada următoare, autoritățile trebuie să transpună mecanismele de integrare pe piața muncii și să facă front comun cu societatea civilă și mediul ONG pentru o integrare rapidă și coerentă.

 „Sunt câteva aspecte esențiale pe care le susținem și sperăm să le permită cât mai rapid cadrul legislativ. În vederea accelerării procesului de integrare pe piața muncii din România a persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina, propunerile noastre sunt:

• Recunoașterea profesiilor liberale precum avocați, medici, asistenți medicali;
• Emiterea unei ordonanțe de urgență privind integrarea profesorilor ucraineni în sistemul de învățământ românesc;
• Asigurarea serviciilor de interpretariat atât a cursurilor cât și a examenului de evaluare în cadrul cursurilor de calificare prin Agenția Națională pentru Calificări, ceea ce va facilita reconversia profesională;
• Sprijin financiar pentru companiile care angajează cel puțin 5 ucraineni, astfel încât să poată angaja pentru aceștia și un interpret;
• Deschiderea de programe de sprijinire a antreprenoriatului;
• Organizarea de către ANOFM a cursurilor de limba română specifică diverselor meserii pentru a le dezvolta vocabularul tehnic necesar la locul de muncă;
• Includerea copiilor ucraineni în programele Școală după Școală, Masă Caldă.”, a subliniat Mihaela Sandu.

Bune practici din Europa privind integrarea în muncă a ucrainenilor

Recent, Uniunea Europeană prin intermediul European Public Employment Services (PES) a realizat un sondaj privind integrarea persoanelor din Ucraina. Conform PES, a reieșit că peste 1.300.000 de ucraineni sunt angajați în țările gazdă. De asemenea, reiese din sondaj că limba este în continuare o barieră pentru integrare, dar și lentoarea cu care le sunt recunoscute calificările – situație valabilă și în România.

Bune practici privind integrarea pe piața muncii vin din  Belgia – unde candidații ucraineni pot testa 2-3 locuri de muncă, ulterior decid ce formare să urmeze în funcție de jobul ales, Norvegia – care oferă formare în engleză și norvegiană, Polonia și Letonia, au renunțat la anumite cerințe standard de calificare în domenii precum predarea și asistența medicală pentru persoanele strămutate din Ucraina. Spania instalează evaluarea rapidă a calificărilor medicale, iar Lituania nu are cerințe lingvistice pentru profesori ucraineni timp de doi ani.

Pe de altă parte, în România – țară pe teritoritul căreia se află aproximatic 100.000 de refugiați din Ucraina, conform unei comunicări recente a ANOFM, de la începutul conflictului armat din Ucraina şi până la data de 21 martie a.c, în evidențele agențiilor teritoriale din subordinea ANOFM s-au înregistrat, pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere și mediere pe piața muncii, 1760 cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, 826 au fost angajați pe piața muncii prin intermediul/cu informarea ANOFM. Tot în această perioadă, 346 de firme au declarat 4483 locuri de munca vacante disponibile şi pentru cetăţeni ucraineni.

Ca urmare a simplificării legislative cetăţenii ucraineni se pot angaja în mod direct, astfel, în prezent sunt înregistrate în REVISAL un număr de 6495 contracte de muncă ale acestora, care au data de început după declanşarea conflictului armat (24.02.2022).

Totodată, ANOFM monitorizează numărul total de lucrători migranți înregistrați în baza de date. De menționat că din totalul de 1971 lucrători migranți înregistrați în anul 2022 în baza de date a ANOFM, 1324 sunt cetățeni ucraineni (67%) şi din totalul de 765 de cetăţeni migranţi  încadraţi în muncă, 567 sunt cetăţeni ucraineni (74%).

De asemenea, ANOFM lansează către Guvern și câteva propuneri concrete care pot sta la baza unor propuneri legisative  al căror scop să fie facilitarea  integrării pe piața muncii a refugiaților din România: extinderea prevederilor privind declarația pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de calificare, profesională şi experienţă în activitate, necesare ocupării locului de muncă pe care urmează să fie încadrați (mai puțin pentru profesiile reglementate).

Planuri pentru Guvernul României pentru integrarea în muncă a ucrainenilor

Guvernul susține că integrarea rapidă pe piața muncii este importantă atât pentru comunitățile-gazdă care pot rezolva criza forței de muncă, cât și pentru persoanele refugiate, deoarece astfel vor fi în măsură să își refacă viața și să își dezvolte în continuare aptitudinile.

Mediul non-guvernamental este pregătit să ofere sprijin strategic pentru educarea, formarea, reconversia în vederea integrării pe piața muncii a ucrainenilor, precum și pentru a a facilita accesul la informații și consiliere pentru integrarea pe piața muncii.

Câteva concluzii importante, care au reieșit în cadrul evenimentului și care vor face parte din strategia autorităților pentru perioada următoare:

• Ajustarea legislației privind domiciliul pentru a facilita angajarea;
• Diversificarea instrumentelor legislative care permit o integrare mai ușoară a profesiilor liberale – medici, profesori;
• Programe de sprijin a antreprenoriatului;
• Folosirea programelor operaționale pentru a răspunde nevoilor refugiaților;
• Excepții de la plata unor taxe ale refugiatilor și ale angajatorilor;
• Complementaritatea programelor de finanțare europene cu cele ale Națiunilor Unite;
• Extinderea beneficiilor și a tuturor intervențiilor pentru toți migranții;
• Includerea persoanelor cu protecție internațională și temporară printre beneficiarii măsurilor de stimulare a inserției pe piața forței de muncă, prin completarea art. 85 alin. (1) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă. Legea prevede o serie de facilități fiscale pentru angajatorii care încadrează persoane aparținând unor grupuri vulnerabile.

Prezentă la eveniment, Emmanuelle GRANGE, Șef Unitate – România-Bulgaria, Direcția Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, Comisia Europeană, a transmis autorităților române că este în sarcina sa să implementeze acum măsurile pe care Comisia Europeană le-a facilitat.

„Cum a afirmat Comisia Europeană în mai multe rânduri, integrarea rapidă și eficientă pe piața muncii este importantă atât pentru comunitățile gazdă, cât și pentru oamenii care fug din război. Guvernele naționale sunt responsabile, în primul rând, pentru proiectarea generală a politicilor de integrare, cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și asistența medicală, UE joacă un rol-cheie în coordonarea acțiunilor. În acest sens, în iunie 2022, Comisia a furnizat orientări și a prezentat măsuri concrete pentru a facilita accesul la piața muncii, educația profesională, formarea și învățarea adulților. Prezintă multe exemple bune din diverse state membre pe care le puteți implementa și în România, Mai mult, la 10 octombrie 2022, Comisia a lansat un nou instrument de căutare a locurilor de muncă online, Pilotul Poolului de Talente UE, pentru a ajuta ucrainenii strămutați să găsească locuri de muncă în UE. Pilotul Poolului de Talente este deschis tuturor celor care caută un loc de muncă și care sunt beneficiari ai protecției temporare. Îi ajută să-și creeze CV-urile și să-și facă profilurile disponibile.”, a subliniat Emmanuelle GRANGE – Șef Unitate – România-Bulgaria, Direcția Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, Comisia Europeană.

Evenimentul face parte din cadrul proiectului VoHub – consiliere vocațională pentru refugiați derulat în parteneriat cu DGASMB și Primăria Municipiului București și finanțat de CARE, FONPC și SERA Romania.

CARE a intervenit prin intermediul a doi parteneri pe termen lung – Fundația SERA România și FONPC (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil), printr-un proiect numit CARE FOR UKRAINE, care a ajuns la aproape 150.000 de persoane afectate de conflict.

Alte cifre ale intervenției CARE FOR UKRAINE în România, până la data de 10 februarie 2023:

• integrare și protecție socială – 44.374 beneficiari
• echipe mobile – 16.188 beneficiari

FONPC are trei priorități în cadrul acestui program: integrarea pe piața muncii, educația, accesul la servicii de sănătate.

Pentru informații suplimentare:

Mihaela Sandu – mihaela.sandu@handsacross.ro/0723 433 816