Comunicat de presă
20 ianuarie 2023
Conferința Integrarea refugiaților ucraineni pe piața muncii din România a avut loc la Palatul Copiilor în deschiderea târgului de locuri de muncă pentru refugiați, ce se va desfășura în perioada 20-21 ianuarie.
La eveniment au participat doamna Antoneta Bolchiș, secretar de stat Ministerul Educației, Bogdan Simion, director executiv Fundația SERA, Corina Munteanu, președinte Patronatul Antreprenorilor din Industria Înfrumusețării din România – PADIR, Florina Fofiu – Specialist Resurse Umane Ebm – papst Automative & Drives Romania SRL.
Conform datelor ANOFM la 9 ianuarie 2023 apar 1362 de ucraineni în căutarea unui loc de muncă, 725 de contracte de muncă, 329 de angajatori, 4430 de locuri de muncă vacante înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANOFM/AJOFM.
Cele mai multe înregistrate în București (247), Arad (106), Suceava (93), Bihor (88), Timiș (76), Galați (71).
De menționat că persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt scoase din evidență după 6 luni de inactivitate.
Guvernul susține că suntem în etapa în care trebuie să avem o abordare orientată pe măsuri de integrare temporară sau pe termen mediu şi lung, în care refugiaţii ucraineni să poată trăi o viaţă independentă în ţara noastră, integraţi în câmpul muncii şi copiii beneficiind de educaţie şi viaţă socială.
Până în acest moment provocările ce țin de integrarea pe piața muncii sunt:
- Bariera lingvistică
- Recunoașterea diplomelor și a calificărilor
- Servicii de îngrijire a copiilor care să le permită accesarea unui loc de muncă
- Servicii guvernamentale de ocupare a forței de muncă (lipsa serviciilor de interpretare, lipsa de colaborare intre ONG-uri si AJOFM-uri)
- Inaccesibilitatea cursurilor de reorientare profesională (calificare) în limba maternă
„Încurajăm refugiații să nu întrerupă contactul cu lumea profesională, să nu aibă goluri în CV indiferent de țara în care vor trăi, continuitatea profesională este esențială, dincolo de beneficiile ce țin de sănătatea mentală, asigurările sociale, practicarea limbii române, etc. În încurajăm să se înregistreze rapid la AJOFM și acest lucru poate fi făcut și la sosire sau în cadrul centrelor și serviciilor de primire. ” susține Mihaela Sandu, manager proiect Asociația Hands across Romania.
„Pentru ca părinții să se poată angaja, au nevoie de servicii de educație și îngrijire copii.
Prin măsurile adoptate, Ministerul Educației a creat cadrul legal asigurării dreptului la educație pentru minorii provenind din zona conflictului armat din Ucraina, dar și cadrul desfășurării unor activități complementare procesului educativ – prin posibilitatea ca minorii să frecventeze instituții conexe unităților de învățământ, cluburi ale copiilor sau școli de arte.
În prezent, la nivel național, sunt repartizați cu statut de audienți, în unități de învățământ preuniversitar de stat, 3440 de minori. Alți 921 de minori au fost înmatriculați cu statut de elevi.
Ministerul Educației a sprijinit, de asemenea, înființarea huburilor educaționale, facilitând desfășurarea de activități didactice în limba ucraineană. Conform ultimelor statistici, la nivel național, funcționează 22 de huburi educaționale, care își desfășoară activitatea în spații ale unor unități de învățământ. Pentru facilitarea integrării, s-a creat cadrul legal pentru organizarea și desfășurarea de cursuri de limbă română ca limbă nematernă, sub coordonarea inspectoratelor școlare județene/a Inspectoratului Școlar al Municipiului București, alături de inițiative private.” a susținut doamna Antoneta Bolchiș, secretar de stat Ministerul Educației
Comisia Europeană sprijină statele membre cu recomandări menite a facilita integrarea pe piața muncii a refugiaților. Printre aceste recomandări avem:
- Acordarea de sprijin angajatorilor care angajează refugiații și sprijin financiar pentru crearea de start-up-uri. Întreprinderile și rețelele din economia socială pot, de asemenea, să sprijine eforturile de integrare.
- Crearea unor programe de sprijin pentru antreprenoriat destinate refugiaților din Ucraina, de exemplu, formare, mentorat, coaching și sprijin pentru crearea de rețele, precum și microfinanțare, sau o combinație de măsuri de sprijin financiar și nefinanciar.
- Promovarea programelor europene de sprijinire a antreprenoriatului, cum ar fi Erasmus pentru tinerii antreprenori și Enterprise Europe Network.
Companiile susțin că procesul de angajare este facil dar dificultatea întâmpinată a fost la crearea contului bancar.
În conformitate cu legea din România, pentru o perioadă de nouă luni, persoanele care vin din Ucraina, Republica Moldova și Serbia se pot angaja rapid, pe baza unui contract de muncă întocmit conform Codului Muncii. Salariul trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut garantat în plată, iar contractul va fi înregistrat în Revisal. După cele nouă luni, cetățenii ucrainieni pot primi prelungirea în scop de muncă, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.
Pentru informații suplimentare:
Mihaela Sandu – mihaela.sandu@handsacross.ro/0723 433 816
